Țara Amlașului

Țara Amlașului, cu centrul politic în localitatea Amnaș (cunoscută anterior ca Amlaș, în maghiară Omlás), reprezintă un teritoriu istoric important situat în depresiunea Săliște și în regiunile învecinate din sudul Transilvaniei. Cu o suprafață de aproximativ 120 km², acest ducat includea mai multe sate: Aciliu, Amnaș, Cacova Sibiului, Galeș, Orlat, Săcel, Săliște, Sibiel și Tilișca.

Primele atestări documentare ale Amlașului datează din anul 1309, când parohul Alhelmus de Amlaș a fost implicat într-un proces juridic împotriva capitlului Episcopiei de Alba Iulia, având ca subiect principal dijmele bisericești. În 1383, regele Ungariei a donat Țara Amlașului episcopului Goblinus, o decizie care a stârnit proteste din partea moștenitorilor conților de Tălmaciu, deși acestea nu au avut succes.

Voievodul muntean Mircea cel Bătrân, în 1387, se intitulează „herțeg de Amlaș și Făgăraș”, marcând astfel importanța strategică și politică a acestui teritoriu. În următoarele decenii, feuda Amlașului a fost implicată în multiple dispute politice și militare, subliniind rolul său în dinamica puterii regionale. În 1469, contextul geopolitic se schimbă semnificativ, odată cu intrarea Țării Românești în sfera de influență a Imperiului Otoman, ceea ce l-a determinat pe regele Ungariei Matia Corvin să includă Țara Amlașului în Scaunul Săsesc al Sibiului, consolidând astfel controlul asupra acestei zone.

Dinamica puterii și administrația

Țara Amlașului a fost adesea atribuită, tradițional, ca feudă domnilor din Țara Românească de către regii Ungariei, împreună cu Țara Făgărașului. Această politică a evidențiat legăturile strânse dintre aceste teritorii și rolul lor în echilibrul puterii din regiune. Domnii munteni, purtând și titlul de herțeg, reflectă interconectivitatea politică și militară dintre Transilvania și Țara Românească.

În perioada 1478-1483, feuda a fost sub administrația boierului Udriște. Reincluderea feudei Amlașului în Scaunul Sibiului în 1483 de către regele Matia Corvinul a marcat o etapă importantă în istoria administrativă a zonei, Amlașul plătind taxe împreună cu Scaunul Sibiului.