Sebastian Bornemisa

Distribuie

Sebastian Bornemisa (n. 12 iunie 1890, Burjuc – d. 16 iulie 1953, închisoarea Sighet) a fost un filolog, publicist și politician român. A fost deputat, ministru secretar de stat și primar al municipiului Cluj între 1 februarie-11 iunie 1932, respectiv între anii 1938-1940.

Date biografice

Sebastian Bornemisa s-a născut la 24 iunie 1890, în comuna Burjuc, județul Hunedoara, fiind fiul Elenei și al lui Anghel, învățător. A urmat studiile liceale la Orăștie și Brașov și cele universitare la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta (1909–1913), unde și-a obținut doctoratul în 1914.

În contextul izbucnirii Primului Război Mondial, Sebastian Bornemisa a fost mobilizat în armata austro-ungară, dar a dezertat în 1915 și s-a refugiat în Vechiul Regat, unde s-a angajat ca profesor la Turnu Măgurele. Între 1916 și 1918, s-a înrolat voluntar în armata română, iar în 1918 a fost profesor la Liceul „Regina Maria” din Chișinău. În perioada interbelică, s-a alăturat campaniei inițiate de Octavian Goga pentru susținerea cauzei Ardealului și a fost activ în mai multe organizații culturale și politice.[1]

Carieră politică

Sebastian Bornemisa a avut o carieră politică și culturală remarcabilă, implicându-se activ în viața socială și politică a României. A fost președinte al Societății Social-Economice a ASTRA, președinte al Sindicatului Presei Române din Ardeal și Banat și vicepreședinte al Ligii Antirevizioniste Române. De asemenea, a fost membru în Partidul Național Român (PNR), Partidul Poporului (PP) și Partidul Național Creștin (PNC). În 1919, a fost ales deputat PNR de Hunedoara, iar în 1926 a fost reales pe listele PP. În perioada 1937-1938, Sebastian Bornemisa a ocupat funcția de ministru, subsecretar de stat la cultură în guvernul Goga-Cuza.[2]

Stabilit la Cluj din 1922, Sebastian Bornemisa a ocupat mai mulți ani funcția de consilier municipal, ajutor de primar (în timpul lui Coriolan Tătaru) și ulterior pe cea de primar al orașului (1932–1940).

Activitatea jurnalistică

Activitatea sa jurnalistică și culturală a fost intensă, colaborând la diverse publicații și fondând mai multe reviste și gazete, printre care „Cosânzeana” și „Lumea și țara”. De asemenea, a avut o contribuție semnificativă în domeniul editorial, începând cu înființarea Librăriei Naționale „Sebastian Bornemisa” la Orăștie, care a devenit ulterior și editură.

Lucrări Publicate

Sebastian Bornemisa a publicat o serie de lucrări literare și publicistice care reflectă preocupările sale naționaliste și culturale. Printre acestea se numără volumele:

  • Almanahul scriitorilor de la noi (Orăștie, 1912),
  • Catalogul Librăriei Naționale (Orăștie, 1911),
  • Cele mai frumoase poezii poporale (Orăștie, 1912, ed. a II-a, Orăștie, 1926),
  • Cântece de dor și jale adunate din popor (Cluj, 1926)
  • Nouăzeci și opt de cântece de dragoste (Cluj, 1926)
  • Duhul cel rău (Cluj, 1927) – roman.
  • Sufletu-mi de odinioară (Cluj, 1929) – versuri.

Lucrarea sa din 1933, „De ce nu poate fi plugarul român comunist”, publicată sub egida Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, abordează teme politice și sociale, criticând ideologia comunistă și evidențiind valorile tradiționale românești.

Perioada de detenție

După 1944, activitatea editorială a lui Sebastian Bornemisa a fost sever limitată din cauza implicării sale în viața politică și a pozițiilor exprimate în articolele și volumele publicate. A fost urmărit de Securitate, iar proiectele sale editoriale au fost cenzurate. În 1950, a fost arestat și închis, fiind deținut la închisoarea din Sighet, unde a stat pentru o perioadă în aceeași celulă cu fostul președinte al PNȚ, Iuliu Maniu. Bolnav de cancer, Sebastian Bornemisa a refuzat să colaboreze cu autoritățile, chiar și în schimbul promisiunii unei tratamente medicale. A murit în închisoare la data de 16 iulie 1953, iar mormântul său a rămas neidentificat.

Ca recunoaștere a meritelor sale culturale, Biblioteca Municipală din Orăștie îi poartă numele, iar o stradă din municipiul Cluj-Napoca a fost denumită după el.

Bibliografie

  • Ion Ardeleanu, Ștefan Pascu, Ion Popescu-Puțuri (coord.) – 1918 la români: Unirea Transilvaniei cu România, 1 Decembrie 1918. Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989.
  • I. Hangiu – Dicționar al presei literare românești. Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987.
  • Sebastian Bornemisa – De ce nu poate fi plugarul român comunist. Editura Asociațiunii ASTRA, Sibiu, 1933.
  • Alexander Rațiu, Romulus Rusan – Memoria închisorii Sighet. Fundația Academia Civică, București, 1999.
  • Nuțu Roșca – Închisoarea elitei românești. Compendiu. Editura Gutinul, Baia Mare, 1998.
  • Daniel Lăcătuș – Fețele durerii. Apel la memorie, vol. I, Personalități decedate în închisorile comuniste. Editura Studis, Iași, 2018.
  • Flori Bălănescu (coord.) – România 1945-1989: Enciclopedia regimului comunist – rezistență, opoziție, disidență: dicționar biografic, vol. I (A-C). Editura Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 2023.

Note de subsol

  1. Daniel Lăcătuș, Bornemisa Sebastian (n. 1890 – d. 1953), infocultural.eu, 22.12.2021, accesat la data de 26.08.2024.
  2. Ibidem
Logo-ul site-ului
Abonați-vă la noutăți!

Din aceeași categorie

Constantin Bursan

Constantin Bursan

Constantin Bursan (n. 21 mai 1888, Giurgiu – d. 18 …
/
Emil Timișan

Emil Timișan

Emil Timișan (n. 12 februarie 1907, Sâncrai, județul Hunedoara – …
/
Petru Gheorgheoni

Petru Gheorgheoni

Petru Gheorgheoni (n. 1914, Nădăștia de Jos, județul Hunedoara – …
/
Nicolae Itul

Nicolae Itul

Nicolae Itul (n. 10 decembrie 1923, Sălașul de Sus, jud …
/
Harald Siegmund

Harald Siegmund

Harald Siegmund (n. 19 martie 1930, Brașov, România – d …
/
Radu Ciuceanu

Radu Ciuceanu

Radu Ciuceanu (născut pe 16 aprilie 1928, Arad – decedat …
/