Petru Gheorgheoni -

Distribuie

Petru Gheorgheoni (n. 1914, Nădăștia de Jos, județul Hunedoara – d. 1993, Montreal, Canada) a fost un tehnician și inginer român, cunoscut pentru implicarea sa în Mișcarea Legionară și pentru activitatea sa anticomunistă.

Cuprins

1 Date biografice
2 Cărți publicate

Date biografice

Petru Gheorgheoni s-a născut în 1914, în satul Nădăștia de Jos, într-o familie cu șase copii. A absolvit liceul la Deva, apoi Școala Tehnică de Proiectanți din București. După finalizarea studiilor a fost angajat ca desenator tehnic și instructor la școala de ucenici de pe lângă uzina „Victoria” Călan. O perioadă a fost șeful atelierului de proiectare al uzinei. Simpatizant al Mișcării Legionare, motiv pentru care directorul Uzinei, Coleanu Filip, i-a desfăcut contractul de muncă, în urma unei vizite a sale în Orăștie, unde l-a cunoscut pe Ion I. Moța.^[1]

Implicarea în Mișcarea Legionară

În 1937, Petru Gheorgheoni l-a cunoscut pe profesorul de matematică Ion Mărgineanu de la Liceul de Stat Petroșani, în acest fel s-a decis să se încadrează într-un cuib de muncitori. În același an, România creștină din Chișinău publică un reportaj despre fostul său loc de muncă, în urma unei discuții dintre acesta și Ion Mărgineanu. Ziarul a fost masiv distribuit în satele din jurul comunei (astăzi oraș) Călan.

În anul 1940, o perioadă scurtă de timp, Petru Gheorgheoni a fost primar al comunei Strei (astăzi sat din UAT Călan). Din această calitate, deși puternic simpatizant al Mișcării Legionare, s-a opus naționalizării a trei prăvăli evreiești. La puțin timp, în 1941, a fost destituit.

A făcut parte din grupul de legionari refugiați, după ianuarie 1941, în Germania, unde a fost internat 4 ani în lagărul de la Rostock. În țară a fost condamnat de Tribunalul Militar din Sibiu la 20 de ani de muncă silnică – în absență – pentru rebeliune.

Vizita Regelui Mihai I în Strei

Petru Gheorghoni, în calitate de primar al comunei Strei, a fost implicat în organizarea uneia dintre vizitele Regelui Mihai I în Țara Hațegului. Una dintre primele vizite ale Regelui în această regiune a avut loc în noiembrie 1940, când, împreună cu Regina Mamă Elena, Suveranul a vizitat mai multe biserici istorice, inclusiv pe cea din Strei. În memoriile sale, Petru Gheorghoni menționează această vizită și pregătirile necesare pentru a asigura desfășurarea ei.

„Un episod în parte hazliu, l-am trăit noi cei din Hunedoara și mai ales cu cel din Călan. Iubitul nostru nou Suveran Mihai I a decis să ne iubească peste măsură.
Cu mare alai a fost făcută vizita regală la Uzinele din Hunedoara. De la Matei Corvinul încoace n-a mai văzut orașul atâta splendoare. Trei zile am fost mobilizați pentru a-i asigura atât securitatea fizică, cât și pentru a-i arăta că dragostea-i reciprocă. Asta însă n-a fost destul, căci după vreo două săptămâni, prefectul m-a anunțat:
– „Vine Regele!”
– „Păi n-a fost?” zic eu.
– „De data asta vine cu intenții istorice și mai ales în fieful tău, să viziteze vechea biserică de la STREI, cu picturi din secolul al 13-lea (dacă nu mă înșel) și ai grijă să-i faci o primire regală. Cum nu prea aveam experiență în primiri regale, mi-a dat de furcă și bătaie de cap. Streiul era o anexă a Călanului, iar cu eram un nou și semi-rural primar (…)” – Fragment din memoriile lui Petru Gheorgheoni. ^[2]

Activitatea după al Doilea Război Mondial

După 23 august 1944, Petru Gheorgheoni s-a înrolat în Armata Națională, iar în iarna anului 1945 a revenit în România, parașutat împreună cu alți simpatizanți legionari, pentru a culege informații şi a săvârși acte de sabotaj în spatele frontului. În anul 1947 a fugit în Franța, unde și-a finalizat studiile superioare la Universitatea din Paris. Din Franța a emigrat în Canada, la Montreal, unde a lucrat în domeniul energiei atomice.

Fratele său, Traian, a fost o perioadă învățător în localitatea Ghelari, județul Hunedoara, după care a absolvit Facultatea de Drept și a profesat ca jurist. Datorită simpatiilor legionare ale lui Petru Gheorghoni, a fost la rândul său urmărit și condamnat politic.

De menționat că în dicționarul coordonat de scriitorul și deținutul politic Cicerone Ionițoiu, Traian Gheorgheoni, care nu a părăsit niciodată granița țării, este confundat cu Petru.

Legătura cu soții Ogoranu

Ana Gavrilă Ogoranu, soția lui Ion Gavrilă Ogoranu, lider al grupului de rezistență anticomunistă din Munții Făgăraș, a fost supusă mai multor anchete de către Securitate în timpul regimului comunist. Unul dintre episoadele notabile din aceste anchete a fost legat de un aparat de radio primit de soțul ei de la Petru Gheorgheoni. Conform declarațiilor Anei Gavrilă, acest aparat, care era defect, a fost ascuns în podul casei fără ca ea să știe. Aparatul a fost descoperit de copiii care se jucau în casă, fapt ce a atras atenția autorităților.^[3]

Ana Gavrilă a fost interogată la Securitatea din Orăștie și Deva, fiind acuzată că ascunde informații despre soțul ei și despre activitățile acestuia. Într-o scrisoare deschisă adresată ministrului justiției în 2006, ea a relatat despre modul în care a fost interogată și abuzată fizic pentru a divulga informații. Incidentul reflectă dificultățile și riscurile asociate cu mișcările de rezistență din perioada comunistă în România.^[4]