Mircea Păcurariu

Distribuie

Mircea Păcurariu (n. 30 iulie 1932, Ruși, Bretea Română, Hunedoara, România – d. 13 ianuarie 2021, Sibiu, România) a fost un profesor universitar de teologie, istoric și preot român, membru titular al Academiei Române din 2015, specialist în istoria Bisericii Ortodoxe Române.^[1]

Cuprins

1 Biografie
- 1.1 Activitatea didactică
- 1.2 Activitatea eclesiastică
2 Cărți publicate
3 Referințe (selectiv)
4 Distincții

Biografie

Mircea Păcurariu s-a născut la 30 iulie 1932 în satul Ruși din județul Hunedoara, într-o familie de preoți. A urmat Liceul „Decebal” din Deva (1943-1951) și ulterior a început studiile la Facultatea de Istorie a Universității din Cluj, pe care le-a întrerupt în 1952. A continuat studiile la Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1952-1956), unde a obținut licența în teologie.

A urmat cursuri de doctorat în specialitatea „Istoria Bisericii Române” la Institutul Teologic din București (1956-1959) și și-a susținut teza de doctorat în 1968, intitulată Legăturile Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania cu Țara Românească și Moldova în secolele XVI-XVIII.

Activitatea didactică

După absolvirea facultății, Mircea Păcurariu a lucrat ca profesor la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț (1959-1961). Ulterior, a fost cooptat în învățământul superior la Catedra de Istoria Bisericii Române de la Institutul Teologic Universitar din Sibiu, unde a deținut gradele didactice de asistent pentru limbile latină și greacă (1961-1970), conferențiar (1970-1971) și apoi profesor titular (din 1971).

În perioada 1990-1992 a fost profesor suplinitor la aceeași catedră la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Între anii 1992-2000 a fost decan al Facultății de Teologie „Andrei Șaguna” din Sibiu. După pensionare, în 2002, a rămas profesor emerit la aceeași facultate.

Activitatea eclesiastică

Hirotonit ca diacon în 1970 și preot în 1971, i s-a acordat ulterior distincția de iconom stavrofor în 1976. Profesorul Păcurariu a participat la numeroase întruniri teologice internaționale și a fost președinte al Comisiei de Istorie Eclesiastică Comparată din România din 1997.

În 1997 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, devenind membru titular în 2015.

Părintele Mircea Păcurariu a decedat pe 13 ianuarie 2021^[2]. Slujba de înmormântare a avut loc pe 15 ianuarie 2021, în Catedrala Mitropolitană din Sibiu. Patriarhul Daniel a declarat: „Părintele Profesor Mircea Păcurariu va rămâne în memoria culturii românești ca fiind cel mai mare istoric al Bisericii Ortodoxe Române din ultima jumătate de veac, o lumină de Înviere peste timp”. Trupul său neînsuflețit a fost înhumat în mormântul familiei din cimitirul Bisericii „Buna Vestire” din Sibiu.

Cărți publicate

Legăturile Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania cu Țara Românească și Moldova în secolele XVI-XVIII (teză de doctorat, Sibiu, 1968);
Istoria Bisericii Ortodoxe Române. Manual pentru Seminariile teologice (ed. I, Sibiu, 1972; ed. a II-a, Sibiu, 1978; ed. a III-a, București, 1987);
Istoria Bisericii Ortodoxe Române, pentru Institutele Teologice – 3 vol. (ed. I, București, 1980-1981; ed. a II-a, București, 1992-1994);
Începuturile Mitropoliei Transilvaniei (București, 1980);
Politica statului ungar față de Biserica româneasă din Transilvania în perioada dualismului, 1867-1918 (Sibiu, 1986);
Istoria Mănăstirii Prislop (Arad, 1986);
Două sute de ani de învățământ teologic la Sibiu, 1786-1986 (Sibiu, 1987);
Pagini de istorie bsericească românească (Sibiu, 1991 și Cluj-Napoca, 1991);
Istoria Bisericii românești din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș până în 1918 (Cluj-Napoca, 1992);
Istoria Bisericii Ortodoxe Române, compendiu (Chișinău, 1993);
Geschichte der Rumanischen Orthodoxen Kirche (Erlangen, 1994);
Basarabia. Aspecte din istoria Bisericii și a neamului românesc (Iași, 1993);
Sfinți daco-romani și români (Iași, 1994);
Dicționarul Teologilor Român, Ediția I: Editura Univers Enciclopedic, București, 1996; Ediția a II-a: Editura Enciclopedică, București, 2002
Uniația în Transilvania în trecut și astăzi, Editura „Episcop Nicolae Popovici”, Oradea, 2006.

Referințe (selectiv)

Dicționarul teologilor români. – Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic, 1996, p. 325 – 327;
Enciclopedia istoriografiei românești. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978, p. 256
Enciclopedia Who’s Who în România, Bucureşti, 2002, p. 495
Pr. Prof. Mircea Păcurariu la 65 de ani. Biobibliografie, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, 1997
Rusu, N. Dorina. Membrii Academiei Române.1866-1999. Dicționar, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1999, p. 400.

Distincții

Mircea Păcurariu a fost decorat în decembrie 2000 cu Ordinul național Steaua României în grad de Ofițer „pentru slujirea cu cinste, evlavie și dragoste de oameni a cuvântului lui Dumnezeu”.

A primit Ordinul „Crucea Patriarhală” de la patriarhii Iustin Moisescu (1977), Teoctist Arăpașu (2002) și Daniel Ciobotea (2009, cu noua „Cruce Patriarhală” – albă) pentru activitatea sa meritorie îndelungată în domeniile pastoral-misionar, administrativ-bisericesc, didactic-educativ și social-filantropic.