Mircea Păcurariu

Mircea Păcurariu (n. 30 iulie 1932, Ruși, Bretea Română, Hunedoara, România – d. 13 ianuarie 2021, Sibiu, România) a fost un profesor universitar de teologie, istoric și preot român, membru titular al Academiei Române din 2015, specialist în istoria Bisericii Ortodoxe Române.1

Biografie

Mircea Păcurariu s-a născut la 30 iulie 1932 în satul Ruși din județul Hunedoara, într-o familie de preoți. A urmat Liceul „Decebal” din Deva (1943-1951) și ulterior a început studiile la Facultatea de Istorie a Universității din Cluj, pe care le-a întrerupt în 1952. A continuat studiile la Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1952-1956), unde a obținut licența în teologie.

A urmat cursuri de doctorat în specialitatea „Istoria Bisericii Române” la Institutul Teologic din București (1956-1959) și și-a susținut teza de doctorat în 1968, intitulată Legăturile Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania cu Țara Românească și Moldova în secolele XVI-XVIII.

Activitatea didactică

După absolvirea facultății, Mircea Păcurariu a lucrat ca profesor la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț (1959-1961). Ulterior, a fost cooptat în învățământul superior la Catedra de Istoria Bisericii Române de la Institutul Teologic Universitar din Sibiu, unde a deținut gradele didactice de asistent pentru limbile latină și greacă (1961-1970), conferențiar (1970-1971) și apoi profesor titular (din 1971).

În perioada 1990-1992 a fost profesor suplinitor la aceeași catedră la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Între anii 1992-2000 a fost decan al Facultății de Teologie „Andrei Șaguna” din Sibiu. După pensionare, în 2002, a rămas profesor emerit la aceeași facultate.

Activitatea eclesiastică

Hirotonit ca diacon în 1970 și preot în 1971, i s-a acordat ulterior distincția de iconom stavrofor în 1976. Profesorul Păcurariu a participat la numeroase întruniri teologice internaționale și a fost președinte al Comisiei de Istorie Eclesiastică Comparată din România din 1997.

În 1997 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, devenind membru titular în 2015.

Părintele Mircea Păcurariu a decedat pe 13 ianuarie 20212. Slujba de înmormântare a avut loc pe 15 ianuarie 2021, în Catedrala Mitropolitană din Sibiu. Patriarhul Daniel a declarat: „Părintele Profesor Mircea Păcurariu va rămâne în memoria culturii românești ca fiind cel mai mare istoric al Bisericii Ortodoxe Române din ultima jumătate de veac, o lumină de Înviere peste timp”. Trupul său neînsuflețit a fost înhumat în mormântul familiei din cimitirul Bisericii „Buna Vestire” din Sibiu.

Cărți publicate

  • Legăturile Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania cu Țara Românească și Moldova în secolele XVI-XVIII (teză de doctorat, Sibiu, 1968);
  • Istoria Bisericii Ortodoxe Române. Manual pentru Seminariile teologice (ed. I, Sibiu, 1972; ed. a II-a, Sibiu, 1978; ed. a III-a, București, 1987);
  • Istoria Bisericii Ortodoxe Române, pentru Institutele Teologice – 3 vol. (ed. I, București, 1980-1981; ed. a II-a, București, 1992-1994);
  • Începuturile Mitropoliei Transilvaniei (București, 1980);
  • Politica statului ungar față de Biserica româneasă din Transilvania în perioada dualismului, 1867-1918 (Sibiu, 1986);
  • Istoria Mănăstirii Prislop (Arad, 1986);
  • Două sute de ani de învățământ teologic la Sibiu, 1786-1986 (Sibiu, 1987);
  • Pagini de istorie bsericească românească (Sibiu, 1991 și Cluj-Napoca, 1991);
  • Istoria Bisericii românești din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș până în 1918 (Cluj-Napoca, 1992);
  • Istoria Bisericii Ortodoxe Române, compendiu (Chișinău, 1993);
  • Geschichte der Rumanischen Orthodoxen Kirche (Erlangen, 1994);
  • Basarabia. Aspecte din istoria Bisericii și a neamului românesc (Iași, 1993);
  • Sfinți daco-romani și români (Iași, 1994);
  • Dicționarul Teologilor Român, Ediția I: Editura Univers Enciclopedic, București, 1996; Ediția a II-a: Editura Enciclopedică, București, 2002
  • Uniația în Transilvania în trecut și astăzi, Editura „Episcop Nicolae Popovici”, Oradea, 2006.
Referințe (selectiv)

  • Dicționarul teologilor români. – Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic, 1996, p. 325 – 327;
  • Enciclopedia istoriografiei românești. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978, p. 256
  • Enciclopedia Who’s Who în România, Bucureşti, 2002, p. 495
  • Pr. Prof. Mircea Păcurariu la 65 de ani. Biobibliografie, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, 1997
  • Rusu, N. Dorina. Membrii Academiei Române.1866-1999. Dicționar, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1999, p. 400.
Distincții

Mircea Păcurariu a fost decorat în decembrie 2000 cu Ordinul național Steaua României în grad de Ofițer „pentru slujirea cu cinste, evlavie și dragoste de oameni a cuvântului lui Dumnezeu”.

A primit Ordinul „Crucea Patriarhală” de la patriarhii Iustin Moisescu (1977), Teoctist Arăpașu (2002) și Daniel Ciobotea (2009, cu noua „Cruce Patriarhală” – albă) pentru activitatea sa meritorie îndelungată în domeniile pastoral-misionar, administrativ-bisericesc, didactic-educativ și social-filantropic.

Note
  1. Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent
  2. Daniel Lăcătuș, Mircea Păcurariu (30 iulie 1932 – 13 ianuarie 2021, infocultural.eu, 13.01.2022, accesat la data de 10.07.2024