Ioan Ocolișan

Distribuie

Ioan Ocolișan (n. 22 martie 1931, Streisângeorgiu, județul Hunedoara – d. 11 septembrie 2013, Streisângeorgiu, județul Hunedoara) a fost un profesor român și cercetător al istoriei locale.

Cuprins

1 Biografie
- 1.1 Educație și carieră
- 1.2 Recunoașteri

Biografie

Ioan Ocolișan s-a născut în satul Streisângeorgiu, Călan, într-o familie de țărani plugari. Părinții săi, Ioan și Ana Ocolișan, erau crescători de animale și agricultori. Între anii 1937 și 1941 a urmat școala primară în satul natal, sub îndrumarea învățătorului Romulus Părăian. A continuat studiile la Liceul „Ioan I.C. Brătianu” din Hațeg între anii 1941 și 1949, instituție care a fost transformată în Școala Medie Tehnică de Administrație Economică în urma reformei învățământului din 1948.^[1]

Educație și carieră

În 1948, Ioan Ocolișan a solicitat aprobare pentru a urma studii universitare, conform Decretului nr. 175/1948. Cererea sa a fost respinsă, fapt care l-a obligat să intre în câmpul muncii. A fost repartizat la Centrocop în Arad, unde a ocupat funcția de contabil. În 1951, s-a transferat la I.C.S.M. Călan, unde a lucrat ca ajutor contabil.

În anul școlar 1951-1952 a fost admis la Institutul Teologic din Sibiu, Facultatea de Teologie, dar a renunțat la studii după un an. Ulterior, a susținut examenul de admitere la Facultatea de Filologie, Istorie și Filozofie din cadrul Universității „Victor Babeș” din Cluj, secția de istorie, obținând diploma de licență în 1957.

Între anii 1970 și 1974, a urmat cursurile la fără frecvență ale Facultății de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, obținând licența în drept cu media 8. După finalizarea studiilor, Ioan Ocolișan a fost profesor de istorie și limba latină în Călan și a deținut funcția de director al Liceului Teoretic din localitate. De asemenea, a fost senator în Consiliul Popular Județean Hunedoara.^[2]

S-a stins din viață pe 11 septembrie 2013.

Recunoașteri

După 1990, Ioan Ocolișan a fost declarat cetățean de onoare al orașului Călan, în semn de recunoaștere pentru activitatea sa didactică și cercetarea istoriei locale.^[3]