Hidrocentrala Streisângeorgiu

Distribuie

Hidrocentrala Streisângeorgiu a fost o centrală hidroelectrică situată în localitatea Streisângeorgiu, orașul Călan, județul Hunedoara, România.

Cuprins

1 Inaugurare
- 1.1 Încetarea activității

Inaugurare

Hidrocentrala (turbina) a fost inaugurată, într-un cadru solemn, pe data de 19 noiembrie 1934. Festivitatea sfințirii şi a inaugurării turbinei şi topitoriei uzinei a fost consemnată în „Gazeta Hunedoarei” (organ al Partidului Național Român, format prin fuziunea dintre „Solia dreptății” şi „Gazeta Hunedoarei”).

Sfințirea turbinei s-a făcut la ora 10, prin oficierea unui serviciu divin de către preoții ortodocși din jur, răspunsurile fiind date de corul local şi cu concursul fanfarei uzinelor. După cuvântarea unui preot, domnul inginer Filip Coleanu, directorul uzinelor, a predat muncitorilor uzina electrică după ce a pus-o în funcțiune. Apoi asistența, în frunte cu domnul prefect Romulus Miocu şi ceilalți reprezentanți ai autorităților au vizitat instalațiile de unde apoi s-au deplasat la uzinele din comuna Crişeni.
Aici, de asemenea, s-a sfințit furnalul cel nou, domnul senator Desideriu Fulep a ţinut o cuvântare, amintind că în ţară, afară de acest furnal, nu mai sunt decât două la Reşiţa şi la Hunedoara. Apoi, în localul Casinoului Uzinelor s-a dat un banchet de 160 tacâmuri, înainte de începerea căruia cei de faţă au vizitat o expoziţie cu produsele uzinei.
„Gazeta Hunedoarei”, anul XIII, nr. 47, 24 noiembrie 1934.

La banchetul de după festivitate, primul care a luat cuvântul a fost prefectul județului Hunedoara Romulus Miocu, care „a închinat în sănătatea M.S. Regelui şi a familiei regale, apoi a menționat însemnătatea acestei inaugurări, aducând laude domnului director inginer Coleanu Filip, directorul uzinelor, care mulțumește domnului prefect urările rostite şi pentru participare de asemenea. Mai ia cuvântul directorul şcolar Jula, domnul Protopopescu, jurisconsultul uzinelor care a mulțumit în numele domnilor proprietari, fraţii Auschmit, celor prezenţi, care nu au putut participa”.^[1]

Încetarea activității

Barajul construit în localitatea Ruși devia o parte din debitul de apă al Streiului pe un canal lung de circa 3 km, care trecea pe lângă satul Bățălar și la capătul căruia, în Streisângeorgiu, se afla hidrocentrala. După anul 1980, hidrocentrala nu a mai fost utilizată pentru producția de energie electrică. În 1971, o hotărâre a autorităților a determinat demolarea barajului din satul Ruși, pentru a salva satul Bățălar de viituri, ceea ce a contribuit la oprirea activității hidrocentralei.

În 1983, profesorul Ernest Uskar a propus repunerea în funcțiune a hidrocentralei, însă Ministerul Energiei Electrice a considerat că nu este rentabilă construirea barajului de la Ruși. Propunerile pentru irigarea a aproximativ 80 de hectare de pământ au fost, de asemenea, respinse, nefiind considerate „irigații organizate”. Aceste argumente au fost criticate de profesorul Uskar, care a continuat să susțină necesitatea restaurării hidrocentralei.^[2]

Hidrocentrala din Streisângeorgiu este clasată ca monument istoric.