Daniela Claudia Nacu

Daniela Claudia Nacu (n. 1962, Călan, județul Hunedoara – d. 2020, Amsterdam, Olanda) a fost o compozitoare și interpretă de muzică din România.

Biografie

Daniela Claudia Nacu s-a născut în 1962, în orașul Călan, județul Hunedoara. A început studiul pianului la vârsta de 4 ani. În 1980, a absolvit Liceul de Muzică „George Enescu” din București, unde a luat lecții particulare de armonie și contrapunct cu Maya Badian, Corneliu Cezar și Dan Buciu. La vârsta de 10 ani, a semnat muzica și scenariul musicalului „Frumoasa din pădurea adormită”, care s-a jucat cu succes în sala liceului. Compunând muzică corală, lieduri pentru mezzosoprană și pian, suite orchestrale, Daniela Claudia Nacu a fost admisă în mod excepțional ca membră supleantă a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România la doar 15 ani.

În 1984, a absolvit Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, „magna cum laude” la clasa de Compoziție a maestrului Anatol Vieru, avându-i ca profesori pe Victor Giuleanu (teorie-solfegiu), Ștefan Niculescu (forme muzicale) și Dinu Ciocan (contrapunct). Lucrarea sa de diplomă a constat într-un musical, „Alice în țara minunilor”, pentru care a semnat muzica, orchestrația, scenariul și regia.^[1]

Cariera

Debutul în muzica ușoară a avut loc în 1981, la concursul TV „Șlagăre în devenire”, cu compoziția „Pentru primele flori”, interpretată vocal și la pian alături de orchestra dirijată de Sile Dinicu. A luat lecții particulare de canto cu Florica Orăscu și a făcut parte din Trio Expres pentru o perioadă fructuoasă de 3 ani, alături de Carmen Mureșan și Aida Pânzaru (Aida Pentzer-Brown). În această perioadă, a compus piese precum „Tu și eu” și „Te voi aștepta”.

După retragerea Aidei Pânzaru, Gina Cotae s-a alăturat grupului și, împreună cu Bogdan Ilimescu, Daniela Claudia Nacu a înființat grupul Start. În 1986, grupul a obținut premiul 3 la Concursul Cântecului pentru Tineret cu piesa „Pentru anii noștri tineri, pace vrem”, precum și premiul UTC la „București ‘86” cu „București, cetatea tinereții”. Un timp a cântat la Teatrul de Revistă „C. Tănase” și a fost docent de canto și corepetitoare la Școala Populară de Artă.

Daniela Claudia Nacu a orchestrat și susținut partitura de claviaturi la toate piesele sale, participând la competiții importante, turnee și emisiuni radio și TV. La Festivalul Internațional „București ‘92” a fost finalistă cu piesa „Bătrânul ceas”, interpretată bilingv de Ovidiu Baciu și Macky Zuckermany din Trinidad-Tobago.

În 1993, Daniela Claudia Nacu s-a stabilit în Olanda, continuându-și activitatea artistică. În 1995, a tradus în engleză piesa „Copii în paradis” (Children of Today), inclusă pe albumul „Love is the only way” editat de EMI Nederland. A cântat în diverse țări europene, precum și în Dubai, Curaçao, Malaezia, Cuba și SUA. A fost profesoară de muzică la liceul antropozofic „Geert Groote” și a dirijat corul mixt „Fiejesta” în Amsterdam timp de 7 ani.

Compoziții

A compus pentru numeroși artiști precum Mihaela Runceanu („Un destin nepieritor”), Marina Scupra, Natalia Guberna, Dorin Anastasiu, Mirela Voiculescu, Ioan Luchian Mihalea („Și marea va cânta”), Mihai Balaban, Ovidiu Baciu, Cvintetul vocal „Luchian” și „Start” („Cântecul meu de pace”). La începutul anilor ’90, a fost nevoită să renunțe la proiectele pregătite pentru Margareta Pâslaru și Dida Drăgan din cauza plecării din țară.

Profesorul Petru Nacu, tatăl artistei

Tatăl Claudiei Nacu, Petru Nacu, a fost profesor la Liceul Teoretic din orașul Călan, retrăgându-se din activitatea didactică în 1972. Claudia Nacu își amintește de el ca fiind „un intelectual de rasă pură”, înconjurat mereu de ziare, cărți și dicționare Larousse, citind în franceză și latină.

„Tatăl meu a fost un intelectual de rasă pură, care trăia înconjurat de ziare, cărți și dicționare Larousse, citea în franceză și latină… Nu avea vocație de părinte în sensul clasic al cuvântului, lucru care i-a atras multe reproșuri nemeritate, ca și cum nu m-ar fi iubit. M-a iubit foarte mult, dar fără acele efuziuni sentimentale obișnuite. Mi-a iubit în primul rând latura intelectuală, pe care s-a străduit să mi-o dezvolte la rândul său. Tatăl meu era prototipul savantului distrat, lipsit de simț practic sau pragmatic. Și lăsând gluma la o parte, a fost în multe privințe un savant de clasă.!”^[2]

În amintirile Claudiei Nacu, tatăl ei era un erudit lipsit de simț practic, dar profund dedicat educației și dezvoltării intelectuale a fiicei sale. Deși i s-a oferit un post diplomatic, acesta a refuzat, preferând să rămână în domeniul educației.

Abonați-vă la noutăți!