Constantin Bursan (n. 21 mai 1888, Giurgiu – d. 18 ianuarie 1962, penitenciarul Văcărești) a fost un politician și filantrop român.
Cuprins
Biografie
Constantin Bursan s-a născut la 21 mai 1888, în Giurgiu, în fostul județ Vlașca. Tatăl său a fost ofițer de cavalerie, iar mama provenea dintr-o familie de negustori. Constantin Bursan s-a născut la 21 mai 1888, în Giurgiu. Educația sa timpurie a avut loc în școlile primare din Țăndărei, județul Ialomița, și Giurgiu. A continuat studiile la Liceul „Matei Basarab” din București și la Școala fiilor de militari din Iași. Ulterior, a urmat studii juridice și economice la Universitatea din Bruxelles, Belgia, între 1911 și 1914.[1] În 1915, s-a căsătorit cu Alexandrina Carmen Ciucurescu, o artistă dramatică. Cuplul nu a avut copii.[2]
Carieră profesională și politică
După Primul Război Mondial, Constantin Bursan s-a dedicat avocaturii și afacerilor economico-financiare. A devenit proprietarul unor sonde de petrol pe Valea Prahovei și a fost implicat activ în viața economică prin funcțiile de director și acționar la mai multe societăți comerciale. De asemenea, a ocupat funcția de vicepreședinte al Băncii de Depozite și Scont.
În plan politic, Constantin Bursan și-a început activitatea în 1918, înscriindu-se în Partidul Național Liberal (PNL). Din 1922, a fost președintele Organizației Hunedoara a acestui partid. A fost ales deputat PNL în județul Hunedoara pentru două legislaturi, până în 1938.
Activități filantropice și culturale
Constantin Bursan a sprijinit material construirea clădirii Primăriei municipiului Hunedoara, inaugurată la 4 aprilie 1937, și a contribuit la construcția unui cămin de ucenici. A fost implicat și în lucrările de îndiguire a râului Cerna și în dotarea spitalului orășenesc.
A contribuit la ctitorirea mai multor biserici, parohii și cămine culturale în județul Hunedoara, în localitățile: Dăbâca, Cernișoara, Baia Craiului, Toplița, Cerbăl, Alun, Batiz, Strei, Buituri, Hunedoara ș.a. Printre ctitoriile sale se numără biserica din orașul Hunedoara, cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena și Cuvioasa Paraschiva”, sfințită la data de 14 octombrie 1947.
Controverse și arestare
Constantin Bursan a fost suspectat de activități de spionaj, fiind considerat agent al serviciilor secrete britanice și naziste, cunoscut sub numele conspirativ „Doctor Ecko” sau „Doctor Bruno”. În contrast, în memoriile sale, I.C. Butnaru îl descrie ca „un mare prieten al evreilor”.
La alegerile din 19 noiembrie 1946, Constantin Bursan a candidat din partea PNL, dar nu a obținut un nou mandat din cauza falsificării rezultatelor votului. După naționalizarea din 1948, la care s-a opus, a pierdut întreaga avere. A fost arestat la 28 noiembrie 1950, judecat în cadrul „lotului petroliștilor” și condamnat la 25 de ani de muncă silnică pentru „crimă de înaltă trădare” și la 12 ani de închisoare corecțională pentru delictul de transfer de devize. Întreaga sa avere a fost confiscată.
Moartea și recunoașterea postumă
Constantin Bursan a murit la 18 ianuarie 1962 în spitalul-penitenciar Văcărești, după 12 ani de detenție. Trupul său nu a fost predat familiei pentru a fi înmormântat. În semn de recunoștință pentru contribuțiile sale la ctitorirea unor lăcașuri de cult, o stradă și un liceu din municipiul Hunedoara îi poartă numele, iar în fața primăriei a fost amplasat un bust reprezentându-l pe Constantin Bursan.
Bibliografie
- I.C. Butnaru, Holocaustul uitat, Editura ACMEOR, Tel Aviv, 1985.
- Horia Brestoiu, O istorie mai puțin obișnuită. În culisele frontului secret din România, Editura Politică, București, 1987.
- Andrei Șiperco, Ecouri dintr-o epocă tulbure, Editura Hasefer, București, 1998.
- Maria Razba, Personalități hunedorene (sec. XV–XX). Dicționar, Editura Emia, Deva, 2004.
- Mircea Păcurariu, Studii de istorie a Bisericii Ortodoxe Române, Editura Academiei Române, București, 2005.
- Județul Hunedoara: monografie, volumul V, Personalități Hunedorene, coordonatori: Ioan Sebastian Bara, Ioachim Lazăr, Paulina Popa, Marcela Balazs, Denisa Toma, Editura Emia, Deva, 2015.
- Daniel Lăcătuș, Fețele durerii. Apel la memorie, vol. I, Personalități decedate în închisorile comuniste, Editura StudIS, Iași, 2018.
- Flori Bălănescu (coord.), România 1945-1989: Enciclopedia regimului comunist – rezistență, opoziție, disidență: dicționar biografic, vol. I (A-C), Editura Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 2023.
Note de subsol
- Daniel Lăcătuș, Bursan Constantin (n. 1888 – d. 1962), infocultural.eu, 22.12.2021, accesat la data de 26.08.2024. ↑
- Mitropolia Ardealului, Campania „Mari filantropi români”: Constantin Bursan, 02.12.2020, accesat la data de 26.08.2024. ↑