Călan

Distribuie

Călan (în germană Klandorf, în maghiară Kalán sau Pusztakalán) este un oraș în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitățile componente Călan (reședința) și din satele componente: Streisângeorgiu, Batiz, Călanu Mic, Grid, Nădăștia de Jos, Nădăștia de Sus, Ohaba Streiului, Sâncrai, Sântămăria de Piatră, Strei, Strei-Săcel și Valea Sângeorgiului.

Istoric

Perioada preistorică și antichitatea

Teritoriul actualului oraș Călan are o istorie îndelungată, datând din preistorie. Așezările din zona Călanului sunt atestate arheologic prin numeroase descoperiri: fragmente de ceramică arsă, piatră șlefuită, topoare, brățări din bronz și alte artefacte descoperite în satele Valea Sângeorgiului, Sântămăria de Piatră, Strei Săcel, Strei ș.a.

Descoperirile din apropierea dealului Măgura, păstrate la Muzeul Județean din Deva, atestă prezența omului în neoliticul vechi (5500-3500 î.e.n.). Fragmente de ceramică din perioada de tranziție către epoca bronzului (2200-1800 î.e.n.) indică locuirea continuă a acestei zone.

În timpul stăpânirii romane, Călanul era cunoscut sub numele de Aquae.^[1]

Localitatea Aquae, situată pe teritoriul actualului oraș, este menționată în Tabula Peutingeriana și în lucrările istoricului Vasile Pârvan. Descoperirile arheologice din zonă, inclusiv inscripția „Genio Pagi Aquaensis” din altarul bisericii medievale din Streisângeorgiu, confirmă existența unei așezări importante în această perioadă. Epoca bronzului este reprezentată prin descoperiri precum topoare, securi și brățări.^[2]

Evul Mediu

Orașul Călan făcea parte dintr-un vechi ținut al cnezilor și jujilor români care și-au păstrat o situație politică, administrativă și judecătorească proprie față de voievodatul și principatul Transilvaniei. În secolul al XII-lea, se menționează, conform unei lucrări monografice în manuscris, documentată de profesorul Ioan Ocolișan, existența unui episcop Calanus care ar fi deținut o moșie în zonă. Afirmație nu poate fi însă probată, neexistând dovezi certe care să ateste acest fapt.

Treptat, satele din jurul Călanului au fost transformate în sate iobăgești, iar răscoala lui Horea din 1784 a implicat numeroase sate de pe Valea Streiului, inclusiv satele din actuala Unitate Administrativ Teritorială Călan.^[3]

Denumirea localității apare în documente în anul 1760 sub numele de Pusztakalan.

Tranziția spre Epoca Modernă și dezvoltarea industriei

În anul 1860, administrația Societății Brașovene de Mine și Metalurgie a cumpărat un teren de circa 180 de iugăre pentru uzina din Călan. În anul 1868, a fost angajat inginerul Otto Gmelin pentru proiectarea uzinei, iar la 25 mai 1869, s-a început executarea fundației primului furnal. În 1870, uzina și-a început activitatea, iar colonia muncitorească era formată din 10 case, ajungând în 1918 la 78 de case.

Perioada postbelică

După Al Doilea Război Mondial, orașul Călan a devenit un centru important al siderurgiei românești, recunoscut pentru producția de fontă cenușie, cocs metalurgic și piese turnate. În perioada 1949-1952, s-au construit primele blocuri de locuințe și o școală de ucenici. În anul 1959, a început construirea Orașului Nou Călan pe terasa din dreapta râului Strei. În 1976, a fost inaugurată Casa de Cultură, iar în 1981 a fost dată în folosință o nouă policlinică și o bază sportivă.

Localitatea a cunoscut câteva premiere pe plan național și internațional în domeniul industriei:

Cel mai mare furnal din țară la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Prima instalație din lume pentru producerea cocsului și semicocsului prin fluidizare (1957).
Producerea cocsului brichetat pentru scopuri industriale în țară (1961).
Folosirea primelor suflante pentru furnale proiectate și construite de specialiști români (1952).
Fabricarea utilajului de turnare pentru oțelării direct din fontă de prima fuziune în țară (1989).

După 1990, combinatul siderurgic din Călan a devenit Societatea Comercială Sidermet Călan, iar în 1997 patrimoniul acesteia a fost divizat. În 2001, un scandal de presă a izbucnit din cauza radioactivității detectate în zona furnalelor dezafectate. În 2003, AVAS a înființat compania AMIDIP în parteneriat cu Pipe Products, dar proiectul a eșuat în 2005. Între 2012 și 2016, au avut loc lucrări de ecologizare și reabilitare a fostei platforme siderurgice, iar în 2016 a fost deschis Parcul Industrial Călan.

Istoria administrativă și politică a localității Călan

Alegerile locale din 1992

Primele alegeri locale din România, după Revoluția din decembrie 1989, au avut loc în 9 februarie 1992 (primul tur de scrutin) și 23 februarie 1992 (al doilea tur de scrutin), fiind, totodată, primele alegeri locale libere după mai bine de jumătate de secol (1937).

Pentru funcția de primar au candidat 9 persoane: Trifan Candin, Naum Gheorghe (Frontul Salvării Naționale), Păcurar Viorel (PRM) și mai mulți independenți: Negesc Mihai, Popa Cristinel, Platinca Eugen, Ștefănescu Constantin, Cioclei Ion și Petroescu Leontin (fost primar interimar, numit după 22 decembrie 1989).

Primul primar ales liber, după 1989, a fost Mihai Negesc, candidat independent.

Pentru funcțiile de consilieri locali s-au înscris 6 partide politice și 6 candidați independenți. Dintre partidele politice, Frontul Salvării Naționale (FSN), Partidul România Mare (PRM), Convenția Democratică din România (CDR), Partidul Unității Naționale Române (PUNR), Mișcarea Ecologistă din România (MER) și Partidul Democrat Agrar din România (PDAR) au avut candidați care au obținut locuri în consiliul local.^[4]

În urma alegerilor din februarie 1992, primul Consiliu Local ales liber a fost compus din:

PUNR: Roman Demostene
PDAR: Ionescu Gruia Benone
FSN: Braicu Nicolae, Cotuțiu Ioan, Spătăceanu Ioan, Dobrei Lidia, Mareș Viorel
PRM: Muntean Iosif
CDR: Dumulescu Octavian, Samșudean Iacob, Bal Corneliu, Ștefan Mațyus Alexandru, Muntean Dorin
MER: Thirt Ioan
Independenți: Horvat Traian, Șaptelei Florian, Frențoni Doinel, Negru Marcel și Chira Vinuc.

Alegerile locale din 1996

În 1996, numărul candidaților pentru funcția de primar în Călan a fost de 12. În primul tur, rezultatele au fost:

Trifan Candin (Partidul Democrației Sociale din România): 1741 voturi (29,07%)
Bora Petru (Independent): 994 voturi (16,60%)
Uieț Viorel (Partidul Socialist al Muncii): 808 voturi (13,49%)
Stoicoi Ionel (Partidul Umanist din România): 412 voturi (6,88%)
Matei Venera (Independent): 399 voturi (6,66%)
Negesc Mihai (Uniunea Social Democrată): 377 voturi (6,29%)
Dumulescu Octavian (Convenția Democratică din România): 355 voturi (5,93%)
Cimporescu Ioan (Partidul Pensionarilor din România): 250 voturi (4,17%)
Petroescu Leontin (Partidul Liberal – 1993): 186 voturi (3,11%)
Păcurar Viorel (Partidul România Mare): 185 voturi (3,09%)
Mihailă Adam (Partidul Democrat Agrar din România): 178 voturi (2,97%)
Hodorog Ionel (Partidul Socialist): 104 voturi (1,74%).

În turul doi, Bora Petru a fost preferat de electori, obținând 3908 voturi (63,84%) față de Trifan Candin, cu 2214 voturi (36,16%).

Consiliul Local ales în 1996 a fost compus din următoarele partide care au îndeplinit pragul electoral:

Partidul Democrației Sociale din România: 1155 voturi (20,08%), 4 mandate
Bora Petru: 591 voturi (10,27%), 1 mandat
Convenția Democratică din România: 498 voturi (8,66%), 2 mandate
Partidul Socialist al Muncii: 496 voturi (8,62%), 2 mandate
Uniunea Social Democrată PD(FSN) – PSDR: 419 voturi (7,28%), 1 mandat

Partidele și candidații independenți care nu au îndeplinit pragul electoral au fost:

Albu Axente: 133 voturi (2,31%)
Colcer Izidor: 115 voturi (2%)
Forumul Democrat al Germanilor din România: 113 voturi (1,96%)
Popa Cristinel: 112 voturi (1,95%)
Matei Pavel: 111 voturi (1,93%)
Uniunea Generală a Romilor din România: 42 voturi (0,73%).

Alegerile locale din 2000

Alegerile locale din 2000 au înregistrat un număr record de 25 de candidați pentru funcția de primar. Rezultatele au fost următoarele:

Dumulescu Octavian (Partidul Social Democrat Român): 544 voturi (10,34%)
Ștefănescu Constantin (Partidul Democrației Sociale din România): 539 voturi (10,25%)
Cotuțiu Ioan (Partidul Național Liberal): 454 voturi (8,63%)
Spătăcean Ioan (Independent): 439 voturi (8,34%)
Sooș Tiberiu (Partidul Pensionarilor din România): 390 voturi (7,41%)
Bora Petru (Partidul Democrat): 364 voturi (6,92%)
Uieț Viorel (Partidul Socialist al Muncii): 281 voturi (5,34%)
Părăian Mircea (Uniunea Forțelor de Dreapta): 264 voturi (5,02%)
Negesc Mihai (Independent): 263 voturi (5,00%)
Beica Ioan Aron (Independent): 191 voturi (3,63%).

În turul doi, Dumulescu Octavian (PSDR) a obținut 2230 de voturi (51,69%), Ștefănescu Constantin (PDSR) a obținut 2084 voturi (48,31%).

Consiliul Local ales în 2000 a fost compus din următoarele partide care au îndeplinit pragul electoral:

Partidul Democrației Sociale din România: 652 voturi (12,81%), 5 mandate
Partidul Social Democrat Român: 389 voturi (7,64%), 4 mandate
Partidul Național Liberal: 324 voturi (6,37%), 4 mandate
Partidul România Mare: 308 voturi (6,05%), 3 mandate
Partidul Pensionarilor din România: 287 voturi (5,64%), 3 mandate

Partidele și candidații independenți care nu au îndeplinit pragul electoral au fost:

Partidul Democrat: 242 voturi (4,75%)
Alianța pentru România: 212 voturi (4,17%)
Spătăcean Ioan: 198 voturi (3,89%)
Uniunea Forțelor de Dreapta: 192 voturi (3,77%)
Partidul Socialist al Muncii: 186 voturi (3,65%)
Uniunea Democrată Maghiară din România: 182 voturi (3,58%)
Negesc Mihai: 137 voturi (2,69%)
Ionașcu Elena: 128 voturi (2,51%)
Partidul Umanist din România: 127 voturi (2,5%)
Crăciun Gheorghe: 120 voturi (2,36%)
Peica Angelica: 108 voturi (2,12%)
Sălistean Ion: 103 voturi (2,02%)
Federația Ecologistă din România: 100 voturi (1,96%)
Trifan Nicolae: 85 voturi (1,67%)
Convenția Democrată Română: 81 voturi (1,59%)
Partidul Național Român: 78 voturi (1,53%)
Mateoi Ioan: 77 voturi (1,51%)
Matei Pavel: 71 voturi (1,39%)
Petroesc Leontin: 60 voturi (1,18%)
Partidul Socialist: 52 voturi (1,02%)
Mihăiescu Alexandru: 51 voturi (1%)
Alianța Națională Creștin Democrată: 41 voturi (0,81%)
Popa Constantin: 39 voturi (0,77%)
Voicu Ion: 39 voturi (0,77%)
Partidul Vieții Românești: 38 voturi (0,75%)
Muntean Iosif: 38 voturi (0,75%)
Chira Vinuc: 36 voturi (0,71%)
Cerbiceanu Elena Maria: 36 voturi (0,71%)
Partidul Unității Naționale Române: 31 voturi (0,61%)
Cojan Georgeta Maria: 25 voturi (0,49%)
Partidul Alternativa Dreaptă: 21 voturi (0,41%)
Partidul Noua Generație: 21 voturi (0,41%)
Iftimi Vasile: 20 voturi (0,39%)
Avram Ioan Viorel: 13 voturi (0,26%)
Partidul Național Democrat Creștin: 11 voturi (0,22%)
Bobolea Stoian Stela: 9 voturi (0,18%).

Alegerile locale din 2004

La alegerile locale din 2004, rezultatele au fost:

Iovănesc Filip Adrian (Partidul Național Liberal): 1104 voturi (18,34%)
Sooș Tiberiu (Partidul Democrat): 1033 voturi (17,16%)
Pavel Corneliu Vasile (Partidul Acțiunea Populară): 850 voturi (14,12%)
Dumulescu Octavian (Partidul Social Democrat): 726 voturi (12,06%)
Beica Ioan Aron (Partidul Umanist din România): 487 voturi (8,09%)
Spătăceanu Ioan (Partidul Noua Generație): 438 voturi (7,27%)
Crăciun Gheorghe (Partidul Forța Democrată din România): 358 voturi (5,95%)
Matei Venera (Independent): 256 voturi (4,25%).

Turul doi a fost câștigat de Iovănesc Filip Adrian, cu 2635 voturi (50,89%), față de Sooș Tiberiu, cu 2543 voturi (49,11%).

Consiliul Local ales în 2004 a fost compus din următoarele partide care au îndeplinit pragul electoral:

Partidul Național Liberal: 976 voturi (16,58%), 4 mandate
Partidul Democrat: 899 voturi (15,27%), 4 mandate
Partidul Social Democrat: 728 voturi (12,37%), 3 mandate
Partidul Acțiunea Populară: 669 voturi (11,36%), 3 mandate
Partidul Umanist din România (Social Liberal): 520 voturi (8,83%), 2 mandate
Partidul Noua Generație: 384 voturi (6,52%), 1 mandat

Partidele și candidații independenți care nu au îndeplinit pragul electoral au fost:

Partidul Unității Națiunii Române: 293 voturi (4,98%)
Uniunea Democrată Maghiară din România: 261 voturi (4,43%)
Partidul România Mare: 236 voturi (4,01%)
Partidul Forța Democrată din România: 214 voturi (3,64%)
Vîlcelean Ioan: 145 voturi (2,46%)
Matei Venera: 136 voturi (2,31%)
Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat: 131 voturi (2,23%)
Uieț Viorel: 88 voturi (1,49%)
Partidul Pensionarilor și Protecției Sociale: 48 voturi (0,82%)
Partidul Ecologist Român: 48 voturi (0,82%)
Platinca Eugen: 26 voturi (0,44%).

Alegerile locale din 2008

În alegerile din 2008, Iovănesc Filip Adrian (Partidul Național Liberal) a câștigat detașat cu 3667 voturi (65,55%), urmat de Geller Arpad Alfred (Partidul Democrat Liberal) cu 1126 voturi (20,13%) și Muzsic Robert Eugen (Partidul Social Democrat) cu 395 voturi (7,06%).

Consiliul Local ales în 2008 a fost compus din următoarele partide care au îndeplinit pragul electoral:

Partidul Național Liberal: 3069 voturi (55,79%), 11 mandate
Partidul Democrat Liberal: 1010 voturi (18,36%), 4 mandate
Partidul Social Democrat: 553 voturi (10,05%), 2 mandate

Partidele și candidații independenți care nu au îndeplinit pragul electoral au fost:

Partidul Conservator: 244 voturi (4,44%)
Vinga Eugen: 199 voturi (3,62%)
Uniunea Democrată Maghiară din România: 142 voturi (2,58%)
Partidul Noua Generație – Creștin Democrat: 123 voturi (2,24%)
Partidul România Mare: 114 voturi (2,07%)
Dumulescu Octavian: 47 voturi (0,85%).

Alegerile locale din 2012

Rezultatele pentru primărie au fost:

Iovănesc Filip Adrian (USL): 3802 voturi (63,96%)
Oprescu Cosmin (PP-DD): 1622 voturi (27,29%)
Gavrilesc Eleonora (USP): 520 voturi (8,75%).

Consiliul Local ales în 2012 a fost compus din următoarele partide care au îndeplinit pragul electoral:

Uniunea Social Liberală: 3378 voturi (57,53%), 11 mandate
Partidul Poporului – Dan Diaconescu: 1082 voturi (18,43%), 4 mandate
Uniunea Social Populară: 756 voturi (12,87%), 2 mandate

Partidele și candidații independenți care nu au îndeplinit pragul electoral au fost:

Uniunea Democrată Maghiară din România: 204 voturi (3,47%)
Partidul Noua Generație Creștin Democrat: 192 voturi (3,27%)
Petroi Miron: 121 voturi (2,06%)
Popa Cristinel: 72 voturi (1,23%)
Uritu Viorel: 39 voturi (0,66%)
Asociația Partida Romilor „Pro-Europa”: 28 voturi (0,48%).

Alegerile locale din 2016

În alegerile din 2016, au fost 6 candidați pentru primăria Călan:

Iovănesc Filip Adrian (Partidul Național Liberal): 2588 voturi (48,75%)
Medrea Petru (Partidul Social Democrat): 1047 voturi (19,72%)
Vîlcelean Ioan (Partidul Verde): 929 voturi (17,5%)
Teodorescu Ioan (Partidul Alianța Liberalilor și Democraților): 486 voturi (9,15%)
Rotariu Vasile (Partidul Mișcarea Populară): 145 voturi (2,73%)
Cozmescu Lucian: 114 voturi (2,15%).

Consiliul Local ales în 2016 a fost compus din următoarele partide care au îndeplinit pragul electoral:

Partidul Național Liberal: 2379 voturi (45,35%), 8 mandate
Partidul Social Democrat: 1174 voturi (22,38%), 4 mandate
Partidul Verde: 726 voturi (13,84%), 3 mandate
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților: 445 voturi (8,48%), 2 mandate

Partidele și candidații independenți care nu au îndeplinit pragul electoral au fost:

Uniunea Democrată Maghiară din România: 164 voturi (3,13%)
Partidul Mișcarea Populară: 136 voturi (2,59%)
Alianța pentru Hunedoara: 114 voturi (2,17%)
Partidul Social Românesc: 108 voturi (2,06%).

Alegerile locale din 2020

Rezultatele pentru primărie au fost:

Iovănesc Filip Adrian: 2001 voturi (41,77%)
Bolfos Cosmin: 1801 voturi (37,6%)
Coroiescu Cristian Cornel: 265 voturi (5,53%)
Cozmescu Simion-Corneliu: 223 voturi (4,66%)
Farcaș Bela-Nicolae: 210 voturi (4,38%).

Consiliul Local ales în 2020 a fost compus din următoarele partide care au îndeplinit pragul electoral:

Partidul Național Liberal: 1847 voturi (38,73%), 8 mandate
Partidul Social Democrat: 1589 voturi (33,32%), 7 mandate
Alianța Liberalilor și Democraților: 314 voturi (6,58%), 1 mandat
Farcaș Bela-Nicolae: 220 voturi (4,61%), 1 mandat

Partidele și candidații independenți care nu au îndeplinit pragul electoral au fost:

Alianța USR PLUS: 319 voturi (6,69%)
Partidul Pro România: 134 voturi (2,81%)
Partidul Mișcarea Populară: 129 voturi (2,7%)
Uniunea Democrată Maghiară din România: 119 voturi (2,5%)
Alianța pentru Unirea Românilor: 98 voturi (2,05%).

Alegerile locale din 2024

Rezultatele pentru primărie au fost:

Iovănesc Filip Adrian: 2489 voturi (45,82%)
Bolfos Cosmin: 1900 voturi (34,98%)
Mateoi Flavius-Nicolae: 746 voturi (13,73%)
Coroiescu Cristian-Cornel: 297 voturi (5,47%).

Consiliul Local ales în 2024 a fost compus din următoarele partide care au îndeplinit pragul electoral:

Partidul Național Liberal: 2229 voturi (41,09%), 7 mandate
Partidul Social Democrat: 1760 voturi (32,44%), 6 mandate
Alianța pentru Unirea Românilor: 782 voturi (14,41%), 3 mandate
Alianța Dreapta Unită USR – PMP – Forța Dreptei: 299 voturi (5,51%), 1 mandat

Partidele și candidații independenți care nu au îndeplinit pragul electoral au fost:

Uniunea Salvați România: 191 voturi (3,52%)
Uniunea Democrată Maghiară din România: 106 voturi (1,95%)
Partidul Alternativa Dreaptă: 58 voturi (1,07%).

Evoluția administrativă

Perioada 1876–1925

Călan (Crișeni): În această perioadă, Călan făcea parte din comuna Batiz, plasa Hunedoara.
Streisângeorgiu: Reședința comunei Streisângeorgiu, plasa Hațeg.
Batiz: Reședința comunei Batiz, plasa Hunedoara.
Călanu Mic: Aparținea de comuna Batiz, plasa Hunedoara.
Strei-Săcel: Parte din comuna Streisângeorgiu, plasa Hațeg.
Sântămăria de Piatră: Parte din comuna Batiz, plasa Hunedoara.
Sâncrai: Parte din comuna Hășdat, plasa Hunedoara.
Valea Sângeorgiului: Parte din comuna Chitid, plasa Hațeg.
Grid: Parte din comuna Dâncu Mare, plasa Orăștie.
Ohaba Strei: Parte din comuna Streisângeorgiu, plasa Hațeg.
Strei: Parte din comuna Ruși, plasa Hațeg.
Nădăștia de Sus: Parte din comuna Hășdat, plasa Hunedoara.
Nădăștia de Jos: Parte din comuna Hășdat, plasa Hunedoara.^[5]

Perioada 1925–1950

Călan: Devine reședința comunei Crișeni, plasa Hațeg.
Streisângeorgiu: Menține statutul de reședință a comunei Streisângeorgiu, plasa Hațeg.
Batiz: Rămâne reședința comunei Batiz, plasa Hunedoara.
Călanu Mic: Parte din comuna Crișeni, plasa Hațeg.
Strei-Săcel: Continuă să facă parte din comuna Streisângeorgiu, plasa Hațeg.
Sântămăria de Piatră: Rămâne în comuna Batiz, plasa Hunedoara.
Sâncrai: Continuă să aparțină de comuna Hășdat, plasa Hunedoara.
Valea Sângeorgiului: Devine parte din comuna Streisângeorgiu, plasa Hațeg.
Grid: Rămâne în comuna Dâncu Mare, plasa Orăștie.
Ohaba Strei: Rămâne în comuna Streisângeorgiu, plasa Hațeg.
Strei: Devine parte din comuna Crișeni, plasa Hațeg.
Nădăștia de Sus: Rămâne în comuna Hășdat, plasa Hunedoara.
Nădăștia de Jos: Rămâne în comuna Hășdat, plasa Hunedoara.

Perioada 1950‐1968

Călan: Rămâne reședința comunei Crișeni, până în 1961.
Streisângeorgiu: Menține statutul de reședință a comunei Streisângeorgiu, raion Hunedoara.
Batiz: Parte din comuna Crișeni, raion Hunedoara.
Călanu Mic: Parte din comuna Crișeni, raion Hunedoara.
Strei-Săcel: Rămâne în comuna Streisângeorgiu, raion Hunedoara.
Sântămăria de Piatră: Parte din comuna Crișeni, raion Hunedoara.
Sâncrai: Parte din comuna Crișeni, raion Hunedoara.
Valea Sângeorgiului: Parte din comuna Streisângeorgiu, raion Hunedoara.
Grid: Parte din comuna Streisângeorgiu, raion Hunedoara.
Ohaba Strei: Parte din comuna Streisângeorgiu, raion Hunedoara.
Strei: Parte din comuna Crișeni, raion Hunedoara.
Nădăștia de Sus: Parte din comuna Hășdat, raion Hunedoara.
Nădăștia de Jos: Parte din comuna Hășdat, raion Hunedoara.

Perioada 1968‐2024

Călan: Devine oraș, reședința orașului Călan (1961).
Streisângeorgiu: Devine parte a orașului Călan.
Batiz: Devine parte a orașului Călan.
Călanu Mic: Devine parte a orașului Călan.
Strei-Săcel: Devine parte a orașului Călan.
Sântămăria de Piatră: Devine parte a orașului Călan.
Sâncrai: Devine parte a orașului Călan.
Valea Sângeorgiului: Devine parte a orașului Călan.
Grid: Devine parte a orașului Călan.
Ohaba Strei: Devine parte a orașului Călan.
Strei: Devine parte a orașului Călan.
Nădăștia de Sus: Devine parte a orașului Călan.
Nădăștia de Jos: Devine parte a orașului Călan.

Personalități

Alina Alexoi – jurnalist sportiv.
Mariana Anghel – Interpretă de muzică populară.
Toma Baic – Deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Ioan Barb – Poet, prozator, fost jurnalist profesionist, în prezent avocat.
Moise Dănesc I. Petru Deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Gheorghe Barbu – Politician român, fost Ministru al Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.
Mariana Deac- Interpretă de muzică populară.
Ilie Fântânesc – Deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Silviu Guga – Poet, prozator și critic literar.
Nicolae Itul – Fost deținut politic, fondator al parohiei greco-catolice din Călan, după redobândirea libertății în 1989.
Dorina Itul – Profesoară si artistă plastic.
Constantin Isac – Medic chirurg român, cetățean de onoare al orașului Călan.
Romul Munteanu – Critic, istoric literar și editor român.
Nikolaus Pilly – (n.1930) Metalurgist, autor a nenumărate articole în domeniul tehnic, studii monografice, poezii, proză și cântece. Cunoscut ca fiind printre puținii din țara noastră care cântă la fierăstrău din 1952
Carol Stanciu – Medic, gastroenterolog, membru de onoare al Academiei Române.
Romulus Zăroni – Ministrul agriculturii și domeniilor în Guvernul Petru Groza (1) (6 martie 1945 – 30 noiembrie 1946), după care Ministrul cooperației în Guvernul Petru Groza (2) (1 decembrie 1946 – 29 decembrie 1947) și Guvernul Petru Groza (3) (30 decembrie 1947 – 14 aprilie 1948).

Bibliografie

Nikolaus Rudolf Pilly, Ionel Stoicoi, Funcționarea furnalelor cu intensitate de ardere mărită, Institutul de documentare tehnică, București, 1961
Nikolaus Rudolf Pilly, Doinel Frențoni, Uzina „Victoria” Călan 1870 – 1970 IPH Deva, 1970.
Magdalena Bunta, P. Gyulai, Batiz: monografia manufacturii de faianță fină, Editura Muzeul de Istorie, 1971.
Din istoria metalurgiei românești, (Andrei Alexandrescu, Ovidiu Hătărescu, Ștefan Olteanu, Nicolae Pilly, coordonator Ștefan Tripșa). Editura Tehnică, București, 1981.
Nikolaus Rudolf Pilly, Punerea corectă în funcțiune a furnalelor, Institutul de documentare tehnică. București 1967.
Nikolaus Rudolf Pilly, Sidermet Călan 1871 –1996, monografie, Editura Destin, Deva, 1996.
Maria Razba, Personalități hunedorene: oameni de cultură, artă, știință, tehnică și sport (sec. XV – XX); dicționar, Editura Emia, 2000.
Județul Hunedoara: monografie. Vol. 1 – De la începuturi până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, coordonator Ioan Sebastian Bara, Casa de Editură Emia, 2012.
Județul Hunedoara: monografie. Vol. 2 – Economie și societate, coordonator Ioan Sebastian Bara, Casa de Editură Emia, 2012.
Județul Hunedoara: monografie. Vol. 3 – Cultură și spiritualitate, coordonator Ioan Sebastian Bara, Casa de Editură Emia, 2012.
Județul Hunedoara : monografie. Vol. 4 – Om, natură, ocupații coordonator Ioan Sebastian Bara, Casa de Editură Emia, 2014.
Județul Hunedoara : monografie. Vol. 5 – Personalități hunedorene coordonator Ioan Sebastian Bara, Casa de Editură Emia, 2015.
Daniel Lăcătuș, Călanul în imagini. Volumul I. Clădiri și monumente istorice, Editura StusIS, Iași, 2015.
Daniel Lăcătuș, Poezia creștină în prima jumătate a secolului al XX-lea. Orașul Călan, prefață de Paul Aretzu și Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula, Editura Stef, 2016.
Daniel Lăcătuș, Orașul Călan la Marea Unire, prefață de prof. univ. dr. Ioan Bolovan, Editura StudIS, 2019.
Daniel Lăcătuș, Istoria vieții literare a orașului Călan. 1875-2018, prefață de Adrian Dinu Rachieru, note (coperta a 4-a) de Cornel Ungureanu, Aureliu Goci și Emanuela Ilie, Editura Pim, Iași, 2019.