Cadrilater

Distribuie

Cadrilater, cunoscut și sub denumirile de Dobrogea de Sud sau Dobrogea Nouă în perioada interbelică, este termenul românesc pentru partea sudică a Dobrogei, situată în prezent în teritoriul Bulgariei. Această regiune este delimitată de Dunăre la nord-vest, râurile Beli Lom și Kamchiya la sud, și Marea Neagră la est. Numele de „Cadrilater” a fost adoptat de generalii români în 1913, pe parcursul celui de-al doilea război balcanic și poate face referire fie la cele patru laturi naturale și administrative ale sale – vechea frontieră, Dunărea, noua frontieră, și Marea Neagră – fie la cele patru cetăți – Silistra, Ruse, Șumen și Varna – ce alcătuiau un sistem defensiv în nord-estul Bulgariei din 1913.

Istoric și evoluție demografică

În urma celui de-al doilea război balcanic și a implicării României împotriva Bulgariei, Cadrilaterul a fost anexat de România în 1913. Această anexare a fost criticată de unele segmente ale opoziției politice românești, precum socialistul Constantin Dobrogeanu-Gherea, datorită preocupărilor legate de crearea unui nou și înverșunat inamic pe flancul sudic al României. La acea vreme, populația Cadrilaterului era majoritar turco-tătară, cu o prezență semnificativă a populației creștin-ortodoxe bulgare și minorități române, găgăuze și grecești.

Înainte de cedarea regiunii în 1940, prin Tratatul de la Craiova, populația românească a crescut semnificativ datorită încurajării stabilirii aromânilor din Balcani și a românilor din alte provincii. Deși bulgarii rămâneau grupul etnic predominant, confruntările cu gherila armată a comitagiilor bulgari și rezistența pasivă a populației bulgărești au marcat perioada interbelică.

Încă dinainte de independența Bulgariei și a României, autoritățile otomane au permis reorganizarea și crearea de școli românești în Dobrogea. Inițiative culturale și educaționale, precum „Societatea română pentru cultură și limbă” și diverse eforii (comitete școlare), au jucat un rol important în promovarea culturii și limbii române în regiune. Aceste eforturi au contribuit la consolidarea identității românești în Cadrilater, chiar și în fața schimbărilor teritoriale și demografice.

Schimbări teritoriale

Cadrilaterul a fost parte a României până în 1940 când, sub presiunea politică germană, a fost cedat Bulgariei prin Tratatul de la Craiova. Procesul de evacuare a populației românești și stabilirea bulgarilor a fost însoțit de schimburi obligatorii de populație și de modificări în administrația locală și în denumirile localităților. Aceste schimbări au lăsat o amprentă durabilă asupra structurii demografice și culturale a regiunii.

Cadrilaterul, cu orașele sale principale – Silistra, Turtucaia, Dobrici, Balcic, și Cavarna – rămâne un simbol al istoriei complexe și interconectate a Dobrogei, reflectând influențele culturale, politice și demografice din regiune. Deși este astăzi parte a Bulgariei, moștenirea culturală și istorică românească persistă.

Logo-ul site-ului
Abonați-vă la noutăți!